Cum sa va protejati proprietăţile intelectuale asupra rezultatelor cercertării

Brevetul de invenţie este cel mai important drept de protecţie, el este un drept de protecţie examinat. Brevetul este acordat în România de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci- OSIM conform unei proceduri oficiale, dacă sunt îndeplinite condiţiile de brevetabilitate stipulate în Legea brevetelor de invenţie nr 64/1991. 

Astfel, se acordă brevete numai pentru invenţiile care sunt noi, se bazează pe o acitivitate inventică şi au aplicabilitate industrială. Nu sunt considerate invenţii în sensul legii: ideile, descoperirile, teoriile ştiinţifice, metodele matematice, programele de calculator în sine, soluţiile cu caracter economic sau de organizare, diagramele, metodele de învăţământ, regulile de joc, planurile şi metodele de sistematizare, fenomenele fizice în sine, reţetele culinare, realizările cu caracter estetic. 

O invenţie este nouă dacă nu este conţinută în stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii include toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului prin descriere, utilizare sau în orice alt mod, până la data depozitului reglementar al cererii. Această dată se stabileşte în funcţie de ziua de înregistrare la OSIM sau la Biroul Internaţional (conform PCT). Pentru cererile de brevet ale solicitanţilor străini este valabilă invocarea priorităţii în condiţiile Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale. O semnificaţie deosebită câştigă prioritatea prin aceea că propria cerere de brevet anterioară sau o altă publicare anterioară făcută de solicitantul însuşi poate deveni distrugătoare de noutate. Termenul de garanţie contra invalidării noutăţii, deci nedistrugerea propriei dezvăluiri, este, în legislaţia română, de 12 luni. 

O invenţie este considerată ca implicând o activitate inventică dacă pentru un specialist din domeniu ea nu rezultă în mod evident din stadiul tehnicii. Numai o activitate creatoare care depăşeşte posibilităţile specialistului cu o pregătire medie este justificată a fi protejată prin brevet. 

O invenţie este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi folosit într-unul din domeniile de activitate din industrie sau agricultură. În România procedeele de tratament chirurgical sau terapeutic efectuate la om sau animal şimetodele corespunzătoare de diagnostic pot fi considerate invenţii aplicabile industrial. 

Procedura de acordare a Brevetului de invenţie. Dreptul la brevetul de invenţie aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi. În procedura efectuată la OSIM, solicitantul este îndreptăţit să ceară acordarea brevetului dacă dovedeşte că este îndreptăţit la aceasta. Pentru apărarea intereselor sale în timpul procedurii de brevetare, solicitantul poate delega un mandatar autorizat.
 

Un solicitant sau un titular străin trebuie să fie reprezentat de un mandatar autorizat în toate procedurile în faţa OSIM. După 18 luni de la data înregistrării cererii, aceasta este pusă la dispoziţia publicului prin publicarea în buletinul Oficial de proprietate Industrială (BOPI). 

Cererile de brevet publicate beneficiază de protecţie provizorie până la acordarea brevetului. Examinarea cererii prin analizarea condiţiilor de brevetabilitate se efectuează, la cerere, în termen de maximum 30 de luni de la data depozitului naţional reglementar. În interval de 3 luni de la comunicare, hotărârile OSIM pot fi contestate de către solicitant. În termen de 6 luni de la publicarea hotărârii de acordare a brevetului, orice persoană interesată poate cere la OSIM revocarea în tot sau în parte a hotărârii. Atât cererea de contestaţie cât şi cererea de revocare sunt examinate de Departamentul de Apeluri din cadrul OSIM în termen de 3 luni de la înregistrarea acestora. Hotărârile Departamentului de apeluri pot fi atacate cu recurs la Tribunalul Municipiului Bucureşti în termen de 3 luni de la comunicare.

Durata brevetului este de 20 de ani începând cu data depozitului naţional reglementar. Pentru menţinerea în vigoare a brevetului se plăteşte o taxă anuală, calculată de la data înregistrării. Anuităţile sunt eşalonate după valoare, pentru fiecare an de protecţie, conform legislaţiei în vigoare. 

Brevetul acordat poate fi atacat pe toată durata sa de valabilitate prin acţiunea de anulare, care poate fi introdusă de orice persoană îndreptăţită. 

Dreptul la brevetul de invenţie, la acordarea acestuia şi drepturile care decurg din acesta pot fi transmise în tot sau în parte. Aceste drepturi pot constitui în totalitate sau parţial obiectul unor licenţe exclusive sau neexclusive. Brevetul de invenţie conferă titularului dreptul de a interzice terţilor să efectueze fără autorizaţia sa următoarele acte:

- Pentru produse: fabricarea, comercializarea, oferirea sau vânzarea, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vânzare sau folosirii;

- Pentru procedee sau metode: folosirea acestora. Conform principiului teritorialităţii, dreptul prin brevet şi efectele sale se limitează la teritoriul României. Prin efectul brevetului acordat, sfera sa de întindere este dată de conţinutul revendicărilor, descrierea şi desenele fiind de interes în redactarea acestora.

Începând din 15 octombrie 1996, protecţia conferită prin brevetele europene poate fi extinsă în România, la cererea solicitantului, cu plata la Oficiul European de Brevete (OEB) a unei taxe de extindere. Începând cu publicarea de către OEB a menţiunii eliberării sale, un brevet european ale cărui efecte se extind în România produce aceleaşi efecte ca şi un brevet naţional, cu condiţia ca titularul de brevet să depună la OSIM o traducere în limba română a fascicolului brevetului european cu efecte extinse şi să achite taxa de publicare legală.

 Brevete pentru soiuri de plante Legea 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante este armonizată cu Convenţia internaţională privind protecţia noilor soiuri de plante (UPOV) şi cu Directiva Europeană 2100/1994, care instituie protecţia soiurilor prin acordarea unui titlu comunitar. În vederea acordării protecţiei, solicitantul trebuie să completeze o cerere de brevet de soi, în care să înscrie informaţii referitoare la soiul pentru care solicită protecţie şi care să fie însoţită de descrierea tehnică în formă standardizată. 

Cererea de brevet de soi va fi depusă în continuare examinării formale, de fond şi tehnice. În urma examinării tehnice, pe baza raportului tehnic de examinare OSIM hotărăşte acordarea brevetului dacă soiul este nou, distinct, omogen şi stabil şi poartă o denumire care permite identificarea sa. Durata de valabilitate a unui brevet de soi este de 30 de ani pentru pomi şi viţă de vie şi de 25 de ani pentru celelalte specii. În cazul neîndeplinirii criteriilor de protecţie, cererea este respinsă. Ca şi în cazul invenţiilor, hotărârile oficiului privind cererile de brevet de soi pot fi contestate în cadrul unei proceduri de apel.